Istoric

Edificiul „îmbină armonios elementele arhitectonice specifice veacului al XVII-lea cu tradiţiile mai vechi munteneşti”, la care se adaugă elemente străine, mai cu seamă cele de origine orientală, armeano-georgiene, dar şi dela edificiile similare din Moldova, cum ar fi cele patru contraforturi, care au un rol mai degrabă artistic decât cel practic – de sporire a rezistenţei construcţiei.

Considerată „o replică a celei dela Gherghiţa”- Prahova biserica este ridicată de echipa meşterului pietrar Stoica.

Date interesante despre arhitectura bisericii sunt furnizate de relatarea lui Paul de Alep, călătorul sirian care, împreună cu părintele său, arhiepiscopul Macarie al III-lea al Antiohiei, au fost oaspeţi ai curţii dela Goleşti în anul 1657.

Aşa cum rezultă şi din descrierea arhidiaconului melchit, biserica avea acoperişul în patru ape şi turn-clopotniţă pe pronaos, precum şi turla pantocrator pe naos, a cărui prezenţă este dovedită de resturile zidăriei din pod. Elementul arhitectonic respectiv a fost dărâmat de cutremurul din 1802 şi nu s-a mai refăcut. Un incendiu puternic i-a distrus, în secolul al XVIII-lea, acoperişul şi porţiunea dinspre altar.

Tâmpla din lemn sculptat şi icoanele praznicale, specifice secolului al XVII-lea, reprezintă podoaba  artistică de valoare păstrată în ctitoria Goleştilor.

Alte valorose elemente arhitectonice deosebite, în special cele artistic săpate în piatră, sunt opera meşterului Stoica, cel care a fost, cu certitudine, şi şeful echipei care a ridicat lăcaşul (V. Drăguţ, Dicţionar …, p. 153). Pisania bisericii, dăltuită în piatră cu caractere chirilice şi aşezată deasupra uşii de intrare în naos glăsuieşte :

„Această Sfî(n)tă şi dum(n)ezeiască biserică cu hramul Sfi(n)tei şi dumnzeieştii Troiţă înălţată, ziditu-se-au din temelie, de către robul lui Dumnezeu, Stroe Leurdeanu Mare Vistier, şi al soţiei lui Jupâneasa Vişa, cu toată a lor cheltuială. Acela ce eşti în trei Feţe Dum(ne)zeu, osârdia lor Doamne bine primeşte şi de munca cea veşnică izbăveşte.  În zilele lui Matei Voievod Basarab, mesiţa iunie 22, văleat 7154 (1646)”.

 În biserică se află mormintele unora dintre marile personalităţi ale familiei Goleştilor. Acoperişul din şiţă, refăcut de mai multe ori prin grija Muzeului Viticulturii şi Pomiculturii din Goleşti, asigură monumentului istoric originalitatea, păstrată aproape nealterată de scurgerea timpului.